Ruxandra Georgescu cover

Ruxandra Georgescu. Promovarea cărții: din librărie în editură

Ruxandra Georgescu coordonează departamentul de promovare și comunicare al editurii Corint. S-a alăturat echipei în 2022, ca redactor, devenind apoi specialist PR. Dar drumul său în industria de carte începe în 2017. A lucrat mai întâi ca librar la Humanitas de la Cișmigiu, a fost apoi coordonatoare Social Media la Librăriile Humanitas, preluând ulterior conducerea departamentului de PR și Marketing al aceluiași lanț de librării. A absolvit Facultatea de Litere, unde a urmat și un masterat în studii literare românești. Ruxandra este o cititoare pasionată, cum altfel?, și pare să știe formula magică prin care fiecare carte să-și găsească cititorii-pereche.

Care sunt cărțile care te-au făcut cititoare?

Ce întrebare! Nici că știu, pot doar să bănuiesc: Matilda, pe care o văd cu bucurie în continuare în topul micilor cititori, și Heidi, fetița munților, poate, căci a fost cartea pe care am primit-o după prima serbare din clasa I, pe care am citit-o în aceeași zi și care a rămas cu mine de atunci.

Care a fost momentul în care ai știut că vrei să devii cititoare profesionistă, adică lectura să-ți poată asigura existența?

Cred că momentul e legat de fericita întâmplare care m-a adus în Librăria Humanitas de la Cișmigiu, locul unde am întâlnit mulți oameni minunați & cititori pasionați.

Ai intrat în lumea editorială ca librăreasă la Librăria Humanitas de la Cișmigiu. Cum ai ajuns să lucrezi acolo și cum arătau zilele tale de lucru?

Cum ziceam, cred că a fost o fericită întâmplare. Am văzut un anunț de angajare pentru libhumanitas.ro. M-am dus la interviu și mi-am dat seama că nu aș avea cum să îmbin un program fix cu masteratul, pe care doar ce îl începusem, dar am aflat, apoi, că e nevoie de o „librăriță” la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, iar pe 10 noiembrie 2017 eram acolo. Nicio zi nu semăna cu alta, lucru care-mi plăcea din cale afară! Fie că era vorba despre o zi cu două-trei lansări de carte, de titlurile pe care le primeam zilnic sau „doar” de interacțiuni mai complexe cu cititorii, în jurul nostru se întâmplau mai mereu lucruri frumoase. În plus, am avut (din nou) norocul unei echipe de oameni dedicați, de la care am învățat enorm (le mulțumesc!).

Ai vreo amintire plină de haz (sau de necaz, poate) din cei doi ani de librărie?

Plină de haz da, desigur. Îmi aduc aminte cum am reușit să ajung în 11 minute la librărie, alarma îmi jucase feste într-o dimineață. Altă dată, un băiețel mi-a spus: „Când mă fac mare vreau să mă fac cititor!”

Necazuri nu țin minte să fi avut prea multe; poate doar un pic de dezamăgire față de cei care ne considerau „vânzători” ori față de colegi de breaslă care ne considerau ultima – și cea mai puțin importantă, nimic mai fals! – verigă dintr-un lanț. Am aflat, între timp, că mai toate sunt metehne ale sistemului în care lucrăm, unde ești nevoit aproape în fiecare zi să jonglezi cu atât de multe lucruri – carte și capricii…

Ai fost apoi Coordonatoare Social Media la Librăriile Humanitas. Cum ai făcut această trecere și ce presupunea acest job?

Trecerea a făcut-o însăși viața, din păcate, căci la fel ca cei mai mulți dintre librari, ești nevoit la un moment dat să îți asiguri existența (și) din altceva. Am creat o pagină de Instagram a librăriei, librarlacismigiu, care între timp s-a stins, grație algoritmului Meta; fotografia era și încă este un mijloc de expresie de care mă folosesc cu drag când ale mele vorbe iau o pauză. Jobul presupunea gestionarea conturilor de Social Media ale tuturor librăriilor, dar și diferite parteneriate în această zonă. A fost etapa în care mi-am cunoscut colegii cu care nu am apucat să vorbesc prea mult cât timp eram la librărie & le mulțumesc pe această cale pentru frumoasele noastre proiecte.

După Social Media, ai ajuns să coordonezi, timp de trei ani, departamentul de PR și Marketing al Librăriilor Humanitas. În ce s-a tradus această schimbare în termeni de responsabilități?

Într-adevăr, au fost trei ani plini de evenimente, cu oameni care au rămas cu mine până astăzi și cărora le sunt recunoscătoare. Noul post presupunea, pe lângă partea de Social Media, gestionarea și monitorizarea activităților de PR & Marketing din librării; spații foarte diferite, de altfel, care cereau strategii și proiecte de promovare diverse.

Care au fost cele mai frumoase evenimente sau campanii la care ai lucrat în cei trei ani?

Cele mai dragi îmi sunt acum campaniile prin care sărbătoream librăriile noastre, dar și campania dinaintea sărbătorilor de iarnă, când colegii îmi trimiteau pe Whatsapp poze cu noile decorațiuni din spațiile lor preferate. ☺

Ruxandra Georgescu
Recomandări personale

Îmi imaginez că erai în legătură cu oamenii de comunicare ai mai tuturor editurilor. În ce constau concret aceste colaborări?

Într-adevăr, eram în legătură cu cei din edituri în ce privește evenimentele, iar discuțiile porneau din ambele părți: pe de o parte erau propunerile noastre legate de lansările de carte, pe de altă parte intersecția cu planurile lor de promovare, lecturi publice, lansări, spectacole pentru copii, ateliere, workshopuri etc.

La fel cum spațiul de expunere într-o librărie este limitat, și spațiul de promovare are limitele sale. Cum se negociau colaborările cu editurile sau partenerii librăriilor și care erau criteriile în funcție de care se implementau propunerile unui partener sau altul?

Ai mare dreptate, posibilitățile de implementare a colaborărilor erau limitate, din păcate, însă încercam de fiecare dată să extindem parteneriatele spre întreg lanțul de librării. Criteriile erau legate în primul rând de titlurile pe care editurile le voiau promovate într-o anume perioadă, apoi de vânzările din spațiul respectiv, pentru a activa cele mai bune spații din fiecare librărie. Apoi, dacă vorbim de un autor român, voiam să facem cunoscută cartea în orașul de proveniență al acestuia, dacă era posibil; dacă nu, căutam să facilităm cât mai multe întâlniri cu publicul, sub orice formă.

Care au fost cele mai mari satisfacții și cele mai mari provocări în anii petrecuți la Librăriile Humanitas în rolul de coordonatoare PR și Marketing?

Dintre satisfacții aș menționa oamenii pe care i-am cunoscut, în primul rând, și de la care am avut atât de mult de învățat, care sper să-mi ierte idealismul și „nebunia de-nceput”. Apoi, provocatoare au fost, într-adevăr, situațiile din a căror rigiditate nu s-a putut ieși, micile-marile orgolii și tristețea mea, odată cu ele. Lecții, totuși.

Din octombrie 2022 ai schimbat domeniul editorial, lucrând ca redactor la Corint Junior. De ce ai făcut această trecere și cum ai obținut jobul la Corint?

A fost o perioadă în care mi-am dorit să fiu un pic mai aproape de text și un pic mai departe de iureșul promovării și zgomotul lansărilor de carte. În plus, eram curioasă să văd cum funcționează lucrurile „de partea cealaltă” și am vrut să refac, măcar o dată, drumul cărții dinspre R1 spre publicare. A fost o perioadă în care mi-am dat seama și am început să admir infinit munca coordonatorilor de colecție, a redactorilor, a tehnoredactorilor și a tuturor celor care trasează acest drum pentru fiecare carte în parte.

Cum arată acum ziua ta de lucru, când ai revenit pe baricadele promovării?

După perioada de care-ți ziceam, ziua mea de lucru se împarte acum între promovarea imaginii Editurii Corint și promovarea punctuală a titlurilor din colecțiile noastre. Aparițiile toamnei au început deja să sosească la editură, cărțile sunt din domenii diverse (istorie, ficțiune, cărți pentru copii sau cele din domeniul educațional), așa că în planurile de promovare sunt angrenate toate compartimentele editurii, precum și colegele mele de la PR & Marketing, echipa care creează și menține această imagine zi de zi.

Ruxandra Georgescu_lansare
Clasica fotografie cu invitații, în cadrul unei lansări de carte Corint Fiction

Dincolo de obiectul propriu-zis al muncii (carte-purtătoare de povești versus textul poveștii), care sunt cele mai mari diferențe între lucrul în librărie și cel în redacție? Poate în materie de echipă, ritm, cultură organizațională.

Diferențele sunt mari încă de la început; redacția aduce pe lume cartea, care abia apoi intră în lanțul de distribuție și începe să fie promovată. Așadar, dacă avem cartea în centru, în stânga ar fi parcursul redacțional, în dreapta cel de promovare. Sunt două fețe ale aceleiași monede, care se completează și care cred că își îndeplinesc misiunea fix atunci când nimic nu mai e despre ele și totul este despre cititor și felul în care el primește cartea.

Mulți dintre cei cu care am vorbit aici mi-au spus că redactarea și lucrul pe text se fură de la alții sau se învață lucrând. Cum ți-ai însușit know-how-ul meseriei și poate anumite tips&tricks specifice?

Nu cred că mi-am însușit know-how-ul, dar a fost o perioadă în care am văzut cum e să citești și altfel, cum e o lectură de tip „chirurgical”, ce înseamnă, în linii mari, etapele prin care o carte ajunge pe rafturile unei librării și ce mare victorie e de fiecare dată acest lucru. Și da, acum îmi citesc mult mai atent orice text & știu mai bine unde „scârțâie” o frază.

Cât te-au ajutat cele deprinse la Facultatea de Litere în joburile pe care le-ai avut până acum?

Toate lecturile din facultate au contribuit la un fel personal, de acum, de a citi un text, de a mă raporta la el, de a-i înțelege logica și coerența. Da, asta cred că îți oferă facultatea, mai mult decât orice: instrumente care te ajută apoi să te raportezi la un anume fel de a fi pe care-l capătă textele în lume.

Ai deja șase ani de experiență în industria de carte. Care crezi că sunt cele mai importante calități sau skillurile necesare pentru a avansa în acest domeniu?

În noiembrie încep clasa zero, deci! Mai sunt multe de învățat, de citit și de trăit (sper!), dar cred că cele mai importante lucruri pe care trebuie să le ai în minte ca să rămâi în domeniu (nu știu cât putem vorbi de avansări, mie, de pildă, îmi place să cred că doar ne rafinăm felul de a face lucrurile și înțelegem mai bine sistemul editorial) sunt curiozitatea, un soi (aproape schizoid, uneori) de a te adapta exteriorului, o speranță nemărginită și un pic de empatie, care să te ferească de orice fel de sfârșit (ca cititor, ca om de editură & nu numai).

Ai moderat prima întâlnire a clubului de lectură organizat de Casa Burgheză. Ați vorbit despre Cehov. Cum ar arăta clubul de carte ideal, dacă printre invitați s-ar numără scriitori și artiști de ieri și de azi? Și despre ce carte ați vorbi? Și ce muzică ați asculta în pauze?

Da, sezonul trecut de la Casa Burgheză a fost o bucurie. Am cunoscut oameni din domenii extrem de diverse, care citesc literatura „clasică” cum nu m-aș fi gândit vreodată! A fost un exercițiu care m-a ajutat să văd cum e să fii (și) un alt fel de cititor. Dacă avem și spațiu de reclamă, vă încurajez să mergeți la evenimentele de la Casa Burgheză. Aveți ce vedea, ce vorbi și ce citi!

[Fotografiile fac parte din arhiva Ruxandrei Georgescu.]

Din aceeași categorie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ro_RO