Mihaela Danga este coordonatoare de proiecte și bibliotecară la Colegiul Noua Europă – Institutul de Studii Avansate din București. Este trainer certificat și evaluator, a fost director adjunct la Centrul pentru Jurnalism Independent și secretar al Southeast European Network for the Professionalization of Media.
Katharina Biegger este Strategic Advisor la Center for Governance and Culture, University of Sankt Gallen, Elveția, membră a boardului editorial al Colegiului Noua Europă și coordonatoare de proiecte la Centrul de Studii Avansate din Sofia. A fost administrator academic la Institutul de Studii Avansate din Berlin (Wissenschaftskolleg zu Berlin) și a obținut titlul de doctor cu o lucrare despre Theophrastus Paracelsus.
Împreună, Mihaela Danga și Katharina Biegger coordonează programul „TANDEM – Autor cu Traducător, Traducător cu Autor” al Colegiului Noua Europă, care oferă burse și rezidențe anuale scriitorilor și traducătorilor din țările din zona Mării Negre.
„TANDEM – Autor cu Traducător, Traducător cu Autor” este un program dedicat scriitorilor și traducătorilor din țările aflate în regiunea Mării Negre. Cum a apărut ideea acestui program de burse și cum ați reușit să-l includeți în activitatea derulată de Colegiul Noua Europă – Institut de Studii Avansate din București?
Încă din 2010, Colegiul Noua Europă (NEC) a derulat câteva programe de burse axate pe regiunea Mării Negre și spațiul ex-sovietic, cu scopul de a sprijini tineri cercetători talentați din țările Europei de (sud-) est și de a-i aduce la București, în încercarea de a contribui la Politica Europeană de Vecinătate. Unul dintre aceste programe s-a adresat nu doar cercetătorilor, astfel că au putut fi invitați și câțiva reputați scriitori. În 2021 am organizat un colocviu („Scriitori din regiunea Mării Negre între artă și cercetare academică”) la care au participat trei foști bursieri: Maria Rybakova (Rusia), Andriy Liubka (Ucraina) și Tamta Melashvili (Georgia). În cursul discuțiilor, aceștia și-au exprimat regretul față de lipsa de comunicare socială și culturală dintre țările din zona Mării Negre, precum și față de numărul redus de traduceri literare. Din această constatare s-a născut ideea de a dezvolta un program special de traducere dintr-o limbă a regiunii într-alta, fără intermediul unei limbi de circulație internațională.
De ce este Marea Neagră elementul definitoriu în acest program?
Putem răspunde din două perspective. Din punctul de vedere al Colegiului Noua Europă, trebuie să remarcăm că institutul colaborează de mulți ani cu cercetători din regiune, construind o adevărată rețea de specialiști. Din perspectivă geopolitică, regiunea – marcată de conflicte , agresiune și divizată – trebuie să găsească soluții la moșteniri istorice dureroase. Noi sperăm și credem că literatura și traducerea pot fi un mediator între culturi. Prin urmare, traducerile realizate în cadrul programului Tandem sunt menite să consolideze o vecinătate geopolitică deosebit de fragilă, la marginile estice/sud-estice ale Europei, prin aprofundarea cunoașterii și înțelegerii reciproce. Și e important să observăm că există un peisaj efervescent, cu multiple limbi „minore” și literaturi „mici” care înfloresc – vrednice de a fi mai bine cunoscute.
Bursierilor li se oferă o rezidență de două luni la NEC, fonduri pentru deplasare și cazare, precum și un stipendiu – printre alte beneficii. Cheltuielile sunt acoperite de S. Fischer Stiftung din Berlin. Cum ați inițiat această colaborare și de ce s-a alăturat proiectului această organizație germană?
S. Fischer Stiftung are o reputație strălucită în privința sprijinului acordat traducerilor literare, îndeosebi a literaturii cu o prezență comercială mai redusă pe o piață globală. Fundația este sponsorul principal al programului Traduki, care promovează schimburi între limbile sud-est europene și din Balcani. Când i-am prezentat ideea directoarei, am primit răspuns favorabil și imediat am depus o aplicație.
Principalul scop al programului TANDEM este să disemineze literatura contemporană în regiunea Mării Negre prin traduceri literare de bună calitate, variind de la romane, proză scurtă, poezie, literatură pentru copii până la, ocazional, non-ficțiune. Ce alte criterii ia juriul în considerare când analizează aplicațiile?
Permiteți-ne să răspundem simplu, prin cuvinte-cheie:
– calitatea operei care va fi tradusă (lucrarea trebuie să fi fost publicată!);
– reputația profesională a traducătorului;
– combinația de limbi;
– fluența în engleză a echipei TANDEM, limbă de lucru la evenimentele NEC;
– motivația de a face parte din comunitatea academică NEC și de a veni la București, în România.
Oricum, membrii juriului învață permanent, încercând să tragă niște concluzii din experiențele anterioare și să optimizeze formatul în continuare!
Pe durata rezidenței în București, bursierii TANDEM participă la seminarele și evenimentele NEC. Din perspectiva și experiența dumneavoastră, care sunt cele mai importante avantaje ale apartenenței lor la comunitatea internațională formată la NEC în fiecare an academic?
În primul rând, bursele TANDEM oferă oportunitatea de a avea contact direct cu o comunitate de cercetători puternică și dinamică. Mai mult, ele pot duce la noi proiecte pe care bursierii TANDEM le dezvoltă individual (de exemplu, un membru al echipei Tandem din anul academic precedent a aplicat cu succes pentru a deveni bursier NEC anul acesta), sau la colaborări cu alți cercetători, alte entități (exemplele de propuneri realizabile includ o antologie de poezie română de tradus în georgiană, un festival al țărilor de la Marea Neagră etc.). Bursierii TANDEM participă, de asemenea, la evenimente literare/culturale (FILIT, întâlniri cu scriitori și traducători, cu studenți de la Facultatea de Litere din București și Iași etc.). Deci, pe de o parte, bursierii TANDEM sunt expuși la cultura română și, pe de alta, publicul românesc se familiarizează cu peisajul literar din regiunea Mării Negre.
Pe de altă parte, și ceilalți bursieri își îmbogățesc cunoștințele despre literatură și traducere de la colegii lor din cadrul programului TANDEM și conștientizează importanța expresiei lingvistice și a conceptelor culturale specifice
Trecând la experiența bursierilor, ce fel de feedback ați primit de la cei care și-au finalizat deja stagiul?
Rapoartele bursierilor reliefează importanța legăturii directe dintre autor și traducător și prilejul unic de a lucra împreună la traducere, ceea ce face din TANDEM unul dintre puținele programe de acest gen. Feedbackul mai arată că „este esențial să te angajezi într-un dialog cu autorul, să obții aprobarea sa pentru unele schimbări necesare, să găsești împreună soluții alternative, aceasta necesitând mult timp petrecut laolaltă” (Ani Sarukhanyan).
Iată și alte extrase din rapoartele bursierilor:
„Marina Vraciu și eu am avut multiple ocazii să discutăm implicațiile traducerii dintr-o limbă în alta. Faptul că am stat în același loc ne-a înlesnit discuțiile zilnice. Șederea noastră în zona istorică a Bucureștiului (care apare și în carte) a jucat un rol extrem de important în înțelegerea locului acțiunii și în traducerea descrierilor lui în altă limbă” (Maria Rybakova).
„Am avut prilejul să aflu direct de la [autoare] cum a lucrat la această carte și ce a inspirat-o să construiască tabloul lumii tulburătoare, neliniștitoare a personajelor aflate în căutarea stabilității în lupta cu răul din lăuntrul lor și din lumea exterioară. Toate acestea m-au ajutat să înțeleg mai bine distanța dintre istoric și fictiv. Stând de vorbă cu autoarea, am avut ocazia rară de a înțelege anumite fapte din interiorul «laboratorului de creație».
În al treilea rând, cadrul de referință al autoarei – dictatori și regimuri totalitare – mi-a trezit nevoia de a-mi revizui perspectiva asupra trecutului pre-1989 al țării mele. În ultimul rând, dar la fel de important, am ajuns să-mi dau seama că toate aceste procese interioare sunt inerente actului traducerii, care este, în primul rând, un act de lectură atentă. Cred că toate aceste aspecte se combină pentru a susține încrederea traducătorului și pentru a contribui la calitatea produsului.” (Marina Vraciu)
Alt raport arăta că „șansa de a discuta cu autorul și de a explica opțiunile de traducere propuse sporește calitatea muncii traducătorului. Totodată, în felul acesta ne putem asigura că traducerea (în turcă) transmite mesajul intenționat de autor.
Pe lângă aceste beneficii rezultate din lucrul pe text alături de autor, discuțiile avute m-au ajutat să înțeleg mai bine cărui public i se adresează cartea, ce mesaj transmite și ce scop are” (Metin Omer).
Odată finalizat stagiul, Tandemii rămân membri ai comunității de bursieri NEC. Păstrați legătura cu ei, le urmăriți parcursul profesional sau transformarea textelor traduse în cărți publicate?
Ca membri ai comunității NEC, bursierele/bursierii TANDEM participă la evenimentele obișnuite colegiului, fizic sau online, ceea ce reprezintă un mijloc valoros de a face schimb de informații legate de activitatea NEC în general.
NEC urmărește îndeaproape activitatea autorilor/traducătorilor TANDEM, în special în ceea ce privește operele traduse pe durata rezidențelor. În unele cazuri, NEC contribuie la publicarea traducerilor TANDEM (un exemplu e publicarea cărții pentru copii a lui Kato Javakhishvili, Cu dragoste, Eli, în ucraineană).
Echipa NEC poate ajuta la obținerea vizei sau a permisului de ședere. Dat fiind faptul că unii bursieri vin din țări instabile din punct de vedere social și politic, v-ați confruntat cu dificultăți birocratice sau diplomatice?
Da, uneori procedurile și respectarea tuturor cerințelor pentru obținerea vizei sunt complicate, întrucât cei mai mulți bursieri TANDEM vin din țări non-UE. Dar suntem obișnuiți cu asta la NEC, și am reușit întotdeauna să depășim dificultățile. Vă reamintesc că aproape 30 de cercetători din toată lumea au rezidențe la NEC an de an, ceea ce înseamnă că suntem pregătiți să rezolvăm astfel de probleme. Putem deci conchide că, până acum, nu am avut decât dificultăți birocratice.
Ce mijloace și rețele folosiți pentru a disemina apelul pentru aplicații TANDEM și cum ajungeți la scriitorii și traducătorii vizați?
Am început cu analizarea sistematică a instituțiilor academice din țările-țintă în care există departamente de studii de traducere și am abordat traducători experimentați și agenți literari. Așa am creat un set variat, dar compact de destinatari pentru apelul de candidaturi. În plus, sigur că folosim rețelele obișnuite (Newsletter-ul pe care NEC îl editează lunar, grupuri de traducători în social media etc.), iar de-acum putem conta și pe foștii bursieri TANDEM!
Când e următorul apel?
Tocmai a fost lansat. Termenul-limită pentru primirea aplicațiilor e 25 martie 2025.
Cum și dumneavoastră sunteți interesate de literatura contemporană din această parte a Europei (și dincolo de ea), ce cărți din regiunea Mării Negre ați descoperit și apreciat, recent?
Artem Chekh: Absolute Zero. Ioana Pârvulescu: Inocenţii. Andrey Kurkov: Grey Bees. Tamta Melashvili: Blackbird Blackbird Blackberry. Susanna Harutyunyan: Ravens before Noah. V. Domontovych: On Shaky Ground. Valerian Pidmohylny: The City.
[Fotografii din arhiva NEC.]
[Traducere în limba română de Mihaela Danga/Ilinca Stroe – NEC.]
