Iulia Dromereschi este jurnalistă și traducătoare din engleză, franceză, germană, italiană, suedeză, norvegiană și olandeză, învățând aceste limbi când pe cont propriu, când în format instituțional. Cert este că pasiunea pentru limbi străine a însoțit-o de mică. Este membră a Asociației Române a Traducătorilor Literari (ARTLIT), unde se ocupă și cu partea de comunicare. A fondat și coordonează AIVI, Asociația Informală a Vocilor pentru Incluziune, în cadrul căreia oferă mentorat tinerilor interesați de jurnalism din întreaga țară și organizează proiecte culturale. A absolvit Limbi Moderne Aplicate (Franceză-Germană) și Facultatea de Litere (secția Norvegiană-Rusă) a Universității Babeș-Bolyai, precum și Masteratul de Interpretariat de Conferință. Cu un entuziasm contagios și o putere de muncă de invidiat, Iulia creează punți durabile între cărți și oameni, între oameni și cuvinte.
Category: CREATORS
Cătălin Pavel este scriitor, arheolog și conferențiar la Universitatea Ovidius din Constanța. Are studii doctorale și postdoctorale la Oxford, Sorbona, Institutul Arheologic Albright din Ierusalim, Universitatea din Hamburg și Colegiul Noua Europă din București. Coordonează la rândul lui doctorate și săpăturile arheologice ale universității sale de la Cetatea Histria. Printre lucrările sale de specialitate se numără Arheologia iubirii: De la Neanderthal la Taj Mahal (Humanitas, 2019, tradusă în franceză și italiană), Animalele care ne fac oameni: Blană, cozi și pene în arheologie (Humanitas, 2021) și Elefantul lui Carol cel Mare. Un anti-manual de istorie (ART, 2025). Postura de povestitor al trecutului îi este însoțită de pasiunea pentru literatură. A debutat în 2010 cu romanul Aproape a șaptea parte din lume (Humanitas), căruia i-au urmat alte romane (Toate greșelile care se pot face – Humanitas, 2022), volume de poezie: Adagietto (FraACTalia, 2016), Contrescarpe (Vinea, 2023), de proză scurtă: Adevărul despre vacanțe (Humanitas, 2023) și de literatură pentru copii: Muntele cu uși (Humanitas Junior, 2024). Fie că vorbește despre lucruri petrecute cu 10, 100, 10.000 de ani în urmă sau niciodată întâmplate, dar perfect verosimile, Cătălin Pavel (re)construiește lumi și personaje cu instrumentele și talentul unui veritabil povestitor.
Maria Rosário Pedreira este poetă, romancieră, scriitoare de cărți pentru copii și director editorial la Grupul Editorial Leya din Portugalia. Scrie poezie de când a învățat să citească, dar a publicat primul volum în 1996 – A Casa e o Cheiro dos Livros (Casa și mirosul cărților). Cu trei ani înainte i-a apărut romanul Alguns homens, duas mulheres e eu (Câțiva bărbați, două femei și eu). Și mai devreme a început să scrie o serie de romane pentru adolescenți, O Clube das Chaves (Clubul cheilor), publicată în 21 de volume, care a fost adaptată într-un serial TV. I-au urmat o altă serie de 19 volume, și ea ecranizată (Detective Maravilhas), dar și alte cărți pentru copii și alte volume de poezie. Și-a început cariera ca editoare la finalul anilor ’80, după ce a lucrat o perioadă ca profesoară. La Leya se ocupă de divizia de ficțiune portugheză. Mizând pe buna calitate și pe inovație și în literatura pe care o curatoriază, și în cea pe care o scrie, Maria Rosário Pedreira este convinsă că poezia oferă o mare libertate.
Oana Ispir este ilustratoare, concentrându-se în special pe ilustrația de carte. A colaborat cu numeroși scriitori români și cu diverse edituri, printre care Frontiera, Arthur, Nemira, Cartier, Cartea Copiilor, Univers. În 2023, Prințul Miorlau de Nina Cassian, cu ilustrații de Oana Ispir (editura Frontiera) a fost inclus în catalogul The White Ravens al Bibliotecii Internaționale de Tineret din München, iar în 2021 și 2022 lucrări ale sale au intrat pe lista finaliștilor la concursul de ilustrații din cadrul Târgului de Carte pentru Copii de la Bologna. A lucrat și în design și paginație de carte și a experimentat cu pasiune și linogravura, și pictura pe textile și lemn, și broderia manuală. A absolvit Universitatea de Arte din București, specializarea Grafică, este membră a Clubului Ilustratorilor și a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Pe lângă „dansul mâinilor” în culori, a dansat, a predat și continuă să iubească tangoul argentinian.
Alina Țârcoman-Ochea este poetă și profesoară pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Aletheea din București. A debutat cu volumul de poeme Nu doare când dormi, publicat în 2024 la editura Cartier. A lucrat la alcătuirea volumelor din seria Operelor Complete ale Angelei Marinescu, apărută la editura Charmides, a ținut ateliere de scriere creativă și a publicat poezii în reviste din România și Mexic. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din București, specializarea Literatură Universală și Comparată – Limbă și Literatură Engleză, și masteratul de Teoria Literaturii și Literatură Comparată al aceleiași facultăți. Reușita de a-l ajuta pe fiecare copil cu care lucrează să-și atingă potențialul maxim și poezia sunt printre resursele de energie ale Alinei, mereu regenerabile.
Andreea Răsuceanu este prozatoare și critic literar. A debutat în 2009 cu Cele două Mântulese (editura Vremea), volum urmat de alte studii precum Bucureştiul lui Mircea Eliade: Elemente de geografie literară (Humanitas, 2013) și Dicţionar de locuri literare bucureştene (Humanitas, 2019, în colaborare cu Corina Ciocârlie). Primul roman, O formă de viaţă necunoscută, a apărut în 2018 la editura Humanitas, fiind apoi reeditat la Polirom și tradus în franceză, spaniolă și bulgară. Tot la editura Polirom au fost publicate Vântul, duhul, suflarea (2020, tradus în spaniolă și bulgară) și Linia Kármán (2023). Cel mai recent volum este Uimitoarea călătorie a spiriduşului Scorţişoară, prima sa carte pentru copii, publicată de Humanitas Junior și ilustrată de Anca Smărăndache. Andreea Răsuceanu este doctor în filologie, titlu obținut în cadrul Centrului de Excelență în Studiul Imaginii, predă la Facultatea de Litere a Universității din București, iar între 2017 și 2023 a coordonat colecția „821.135.1 – Scriitori români contemporani” de la editura Humanitas.
Simina Popa este traducătoare literară din limba portugheză și manager cultural. A tradus din autori precum José Saramago, José Luís Peixoto, Gonçalo M. Tavares și Mia Couto. Din 2016 este membră în ARTLIT, Asociația Română a Traducătorilor Literari, iar din 2019 organizează alături de Claudiu Sfirschi-Lăudat podcastul Față/Verso. A absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București și tot aici a făcut și un masterat de traduceri. Fie că e vorba de cuvinte, de oameni sau de lumi ficționale, Simina Popa crede cu tărie că aducerea împreună și dialogul sunt căi sigure de reușită.
Adriana Ștefan este scriitoare, îmblânzitoare a poveștilor fără cap și fără coadă. A debutat în 2022 cu Povești pe nerăsuflate, publicate la editura Humanitas Junior. Le-a urmat, doi ani mai târziu, volumul Povești care te trag de mânecă. A studiat la Academia de Studii Economice din București și a făcut studii postuniversitare la Université d’Orléans și la Université Paris 1 Panthéon-Sorbonne. Pasiunea pentru scris și încrederea în sine căpătată la atelierele de scriere creativă au dus, în 2020, la lansarea platformei online www.dridriana.ro, unde publică propriile povești, în română și în franceză, dar și texte scrise de elevi de la diferite școli din țară. Mereu la curent cu interesele și așteptările tinerilor cititori, Adriana Ștefan scrie povești c-un picior în realitatea imediată și cu unul în fantezia cea mai captivantă.
Bogdan-Alexandru Stănescu este scriitor, traducător și editor. Din 2020 coordonează Anansi. World Fiction, imprintul de ficțiune literară al Grupului Editorial Trei. Până atunci, timp de cincisprezece ani, a fost director editorial la Editura Polirom, conducând colecția de literatură universală, Biblioteca Polirom. A publicat volume de eseuri, poezie (printre care Apoi, după bătălie, ne-am tras sufletul și Adorabilii etrusci), romane (Copilăria lui Kaspar Hauser, Abraxas și romanul biografic Caragiale. Scrisoarea pierdută). A scris cronică de carte, iar acum publică eseuri în Observator cultural și Dilema. Este doctor în filologie, titlu obținut la Facultatea de Litere a Universității din București, unde a ținut seminarii de literatură și unde se va întoarce ca profesor invitat la masteratul de Teoria și Practica Editării. Piața de carte românească, racordată la și sincronizată cu literaturile lumii, arată așa și pentru că Bogdan-Alexandru Stănescu s-a dedicat fără rest, cu pasiune și profesionalism, profesiei sale.
Marian Coman este scriitor și coordonator al imprinturilor Armada și Nezumi în cadrul editurii Nemira. A lucrat în presa scrisă și televiziune și, pentru o vreme, s-a dedicat exclusiv scrisului, făcând parte din proiectul HAC!BD, unde a publicat primele romane grafice din trilogia Haiganu și a scris scenarii pentru benzile desenate Harap Alb continuă și Tinerețe fără bătrânețe. A debutat în volum în 2005 la editura Tritonic. Cele mai recente volume de autor sunt colecția de proze scurte Omulețul din perete și alte povestiri fantastice și romanul Ultima carte (colecția n’autor, Nemira). Este membru PEN Club România și al Science Fiction & Fantasy Writers Association (SFWA). Dovedind că pasiunea pentru literatură și profesionalismul sunt imbatabile când merg mână în mână, Marian a ajuns nu doar să editeze cărțile autorilor cu care s-a format, dar să și împartă rafturile bibliotecilor și librăriilor cu aceștia.
