Ana Răduleț este fondatoarea Bibliotecii Prichindeilor din Diaspora și coordonatoarea Bibliotecii din Praga. Locuiește în Cehia de 7 ani, iar la începutul lui 2021 a demarat acest proiect prin care pune la dispoziția românilor din Cehia, sub formă de împrumuturi gratuite, cărți pentru copii în limba română. Pasiunea pentru lectură și dorința de a menține interesul pentru limba română au făcut ca ideea Anei să fie rapid exportată și în alte orașe europene. Până acum Biblioteca Prichindeilor are filiale în 8 țări, oferindu-le comunităților de români ocazia de a citi în limba maternă și organizând evenimente dedicate atât copiilor, cât și părinților. Despre cum pot cărțile să aducă oamenii împreună ne-au povestit Ana și o parte din colegele ei care coordonează Bibliotecile din Belgia, Bologna, Cracovia, Croația, Danemarca, Helsinki.
Cum a început proiectul Biblioteca Prichindeilor din Diaspora?
Ideea „s-a copt” la Praga. Am început prin a împărți din cărțile copiilor mei altor familii, iar inițiativa a fost întâmpinată cu o asemenea bucurie de părinții de aici și de câteva edituri din țară, încât am atras atenția și altor comunități din diaspora. Aveam un catalog online pentru gestionarea împrumuturilor și mă întâlneam cu părinții prin oraș să facem schimb – în perioada pandemiei, când totul era închis, a prins tare bine să avem periodic cărți noi de răsfoit. Maria de la Biblioteca Românească din Olanda a considerat că acest concept este relativ ușor de implementat oriunde, iar în urma discuțiilor cu ea, m-am gândit că ar prinde bine să încerc să îl prezint cât mai amplu, poate că vor exista mămici care vor dori să îl preia la rândul lor în țările în care locuiesc. În câteva luni, au apărut, de pe grupuri de mame sau din diverse contexte mai mult sau mai puțin întâmplătoare, românce care mi-au împărtășit entuziasmul și care au pus la cale biblioteci inspirate de cea de la Praga.
Acum există o rețea de 9 Biblioteci în 8 țări din Europa. Cum a fost „exportat” acest proiect și care este interacțiunea dintre Biblioteca din Praga și celelalte?
Felul în care evoluează bibliotecile mă ia mereu prin surprindere. Apar oameni noi și faini, dispuși să se implice cu un avânt și o dedicare incredibile. Practic, fiecare bibliotecă funcționează independent, însă avem elemente care ne păstrează în legătură, începând de la întâlnirile noastre săptămânale de lucru, la parteneriate comune, la idei pe care le punem în aplicare în toată rețeaua, la programe de finanțare la care aplicăm ca proiect internațional. Nucleul a rămas, până acum, la Praga, pentru că am găsit un sistem de transport avantajos de aici, așa că, de regulă, cărțile vin la mine iar eu le trimit fetelor mai departe. Împărțim și cărțile care ne prisosesc sau pe care le avem dubluri, păstrăm din ele pentru a susține bibliotecile care apar – din această toamnă, urmează să avem biblioteci la Londra și în Austria, vom fi în 10 țări!
Care este logistica din spatele Bibliotecii? Unde sunt depozitate cărțile, cum se împrumută, cum se returnează și cum se menține acest flux?
De regulă și mai ales în perioada de început a bibliotecii, cărțile sunt păstrate în locuința coordonatorului local. Majoritatea dintre noi suntem mame iubitoare de lectură și a avea la îndemână, acasă, o asemenea varietate literară, prinde tare bine – de fapt, acesta este unul dintre motivele importante pentru care cineva decide să se alăture rețelei – dragostea de citit. Același element este, de altfel, nucleul care leagă oamenii, părinți și copii deopotrivă, din comunitățile noastre.
Gestionăm împrumuturile printr-un sistem specializat de management de bibliotecă care permite afișarea cărților, înregistrarea utilizatorilor, rezervări în catalog, remindere pentru împrumuturi. Stabilim fiecare propriile reguli privitoare la numărul cărților care se pot împrumuta o dată, la locul întâlnirilor și la termenele de predare. Facilităm schimburile de cărți în orașele fiecăreia în momente stabilite de comun acord cu părinții, la întâlniri organizate de joacă și lectură sau în huburi – instituții locale dispuse să susțină cultura românească, cum ar fi Biblioteca Neerlandofonă Jette la Bruxelles, Centrul Cultural Dokk1 în Aarhus sau Biblioteca Voievodală din Cracovia.
Cum faceți selecția cărților pe care le includeți în Bibliotecă? Există anumite criterii?
Avem mare grijă cu selecția cărților pe care le oferim spre împrumut. Căutăm povești cu mesaje pozitive și limbaj civilizat, cu nuanțe variate, bune de explorat în discuții și activități ulterioare, calitate literară, a ilustrației și realizării, valoare estetică și educativă. Ne documentăm în legătură cu noile apariții ale editurilor, căutăm recomandările specialiștilor în care avem încredere și propunem, intern, titluri pe care le considerăm valoroase și care au avut impact în comunitățile noastre. Suntem atente la autorii contemporani și încercăm să aducem cât mai multe titluri care să bucure și să educe deopotrivă, mereu vigilente față de publicațiile autorilor români.
Există sau vă gândiți și la un fond de cărți pentru părinții Prichindeilor?
Majoritatea bibliotecilor au un mic raft de cărți de parenting. În ceea ce privește cărțile pentru publicul adult în general, am testat la Praga oferirea spre împrumut a unor titluri din literatura universală, însă nu a existat mare interes față de acest demers. Bănuiesc că lipsa titlurilor noi si a diversității îi face pe adulții cititori să își comande singuri cărțile pe care le doresc, separat sau cu ocazia comenzilor comune pe care le organizăm la Praga, lunar.
Noi, însă, nu renunțăm! Din toamnă plănuim să avem un club de carte lunar, în parteneriat cu și inspirat de fetele de la Reading is Cool.
Tot de la ele am preluat ideea de Schimb de Cărți. Ne vom întâlni în jurul datei de 23 a fiecărei luni și fiecare va aduce o carte preferată, va povesti despre ea și o va împrumuta celor interesați și, la rândul lui, va pleca acasă cu o altă carte adusă de un alt membru al comunității. În felul acesta vom face poveștile frumoase să circule.
În funcție de cum se va desfășura acest eveniment, vom avansa către un club adevărat, în care citim aceeași carte și o dezbatem împreună. Edițiile pilot au avut loc la Praga pe 23 septembrie și în Roeselare pe 25, iar reacțiile participanților au fost promițătoare. Vom continua!:)
Bibliotecile se bucură de sprijinul unor edituri din România, cooperați și cu librăriile Cărturești. Cum ați stabilit aceste colaborări?
Suntem foarte recunoscătoare editurilor care ne-au sprijinit de-a lungul timpului. Notăm și trimitem mulțumiri către Grupul Editorial Art, Editurile Katartis și Signatura pentru dotarea periodică a fiecărei biblioteci cu titluri noi și suport punctual de la edituri precum Univers, Pandora M, Frontiera, Humanitas Junior, Litera, Cartemma, Publica. Începând din această toamnă, Editura Corint Junior se alătură susținătorilor noștri periodici, suntem tare bucuroase! Am ajuns la aceste edituri povestindu-le despre proiectul nostru sau prin contacte comune, iar reprezentanții lor au fost, în general, deschiși să ne susțină – în schimb, noi ne străduim să promovăm cât mai bine cărțile din portofoliile lor în comunitățile noastre.
Colaborarea cu Cărturești a pornit pentru că, de la un moment dat, părinții și-au exprimat dorința de a putea comanda periodic cărți noi. Organizăm, uneori, comenzi la edituri și, lunar, la Cărturești – aceasta este varianta cea mai potrivită pentru noi datorită volumului impresionant de titluri disponibile atât pentru copii, cât și pentru adulți. Recunosc că tare mi-ar plăcea ca, într-un viitor încă nedefinit, să avem o astfel de librărie, un centru cultural cu cărți, cafenea, spațiu pentru teatru și film în limba română în diaspora. Trimit un gând bun în Univers în acest sens. J
Alături de împrumuturile de cărți, fiecare bibliotecă organizează și evenimente pentru comunitatea sa. Care este obiectivul acestor evenimente, cum arată ele în Praga, unde se desfășoară și cum reușești să-i atragi pe cei mici și pe părinți?
Bibliotecile au început prin a oferi cărți pentru împrumut gratuit, însă curând s-a revelat nevoia întâlnirilor față în față între micii cititori. Pentru că programul zilnic al copiilor este, în general, destul de încărcat, am început prin a propune reuniuni pe care le-am numit „Prichindei în acțiune” – ocazii de joacă liberă și de a lega prietenii, având mereu integrat un moment de lectură și de schimb de cărți (din cele solicitate în prealabil prin rezervările din catalogul online). Obiectivul întâlnirilor este acela de a aduce împreună oameni care au în comun pasiunea pentru citit – adulți sau copii – și de a menține un context favorabil creării unor legături pe termen lung între acești oameni.
Pentru că la Praga s-a întâmplat ca într-un singur an numărul cărților și al familiilor implicate să crească exponențial, am mutat cărțile într-un spațiu fizic, unde ne vedem acum pentru a citi împreună și a discuta pe baza lecturilor. Uneori ieșim la joacă în parcul din apropiere. Am fost plăcut surprinsă să constat ce sete de povești au cei mici – se întâmplă des ca ei să aleagă titlurile preferate și să citim vreo 4-5 cărți / întâlnire, cu o pauză muzicală sau de mișcare atunci când ne scade concentrarea.
La început, am promovat biblioteca în rețelele de socializare pe grupurile de români, iar asta a funcționat bine pentru o vreme. În această toamnă, atât în Praga cât și în celelalte locații ale bibliotecilor, ne bucurăm de vizibilitate și în cadrul Ambasadelor sau Consulatelor din țările în care activăm – datorită ajutorului pe care îl primim în acest an din partea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, am creat afișe și am achiziționat cărți noi, ceea ce ne-a permis organizarea unor mici rafturi pentru sălile de așteptare din aceste instituții și huburi în comunități locale. Altfel, pentru că încercăm să avem o constanță a prezenței în social media și a întâlnirilor noastre, sperăm ca vestea să circule mai departe într-un mod organic, de la om la om.
Ai menționat sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni pentru achiziții de cărți noi. Cum ai primit acest ajutor și cum s-a concretizat el?
Am aplicat la finanțare ca persoană fizică autorizată odată cu lansarea concursului de proiecte al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. O să-ți povestesc cum am primit vestea, pentru că a fost un moment grozav – pe 31 mai am organizat, alături de Institutul Cultural Român de la Praga, „Ziua Copilăriei”, un proiect complex, care m-a copleșit. Pe lângă marele stand de cărți – pentru împrumut gratuit și pentru cele câteva pe care le am pe stoc în regim de librărie – am avut o proiecție de film românesc precedată de o discuție despre filmul de animație, lansarea la Praga a primului număr al revistei de bandă desenată documentară POC (creată de Asociația Bloc Zero sub coordonarea Petrei Dobruská), baby disco, moment special de desene cu creta pe asfalt – a fost un proiect foarte ambițios. Cu puțin timp înainte de deschidere, conduceam în vrie spre casă, uitasem ceva important. Chiar atunci am observat anunțul fetelor pe grupul de Facebook al Bibliotecilor – am primit finanțare! În vâltoarea acelui moment, nici că aș fi putut primi o veste mai bună pentru a-mi ridica moralul și a-mi confirma, într-un fel, faptul că ceea ce fac pentru comunitatea românească este valoros și recunoscut ca atare și de către statul român. Vestea a picat la țanc, am revenit cu un tonus diferit, pregătită să începem!
Ca strategie aleasă pentru gestionarea finanțării, am alocat un mare procent din buget achizițiilor și transportului de cărți în țările fiecăreia și o parte minimă realizării de afișe și onorariilor noastre, menite, de fapt, să acopere costul sistemului de gestiune online și al eventualelor materiale pe care le-am folosi la evenimentele de promovare a noilor titluri.
Există interacțiuni între Bibliotecile Prichindeilor și alte proiecte realizate de sau pentru diaspora românească din Europa?
Majoritatea bibliotecilor colaborează cu asociațiile de români din comunitățile lor sau din comunitățile altor orașe care ar vrea să se implice, uneori și cu Institutul Cultural Român sau cu Ambasada țării respective.
Până acum, am avut, la nivel de rețea, și unele interacțiuni pe care le-aș numi „de recunoaștere” cu câteva inițiative consacrate în diaspora, cu care ne-am întâlnit la evenimente dedicate păstrării sau îmbunătățirii nivelului limbii române în diverse comunități – menționez aici Biblioteca Românească Olanda, EduStudio Helsinki și Zmeișorii sau Școala Românească Bordeaux. Mai multe dintre coordonatoarele bibliotecilor au fost invitate să scrie câte o filă de „Jurnal de bibliotecar” pentru blogul Cărți pentru Matei, coordonat și el din diaspora.
Am stabilit deja, pentru această toamnă, o serie de întâlniri mai aplicate cu inițiatorii acestor proiecte și ai altora cu obiective similare, în ideea de a găsi împreună un mod de lucru, de colaborare în contextul nostru internațional, de a ne oficializa activitățile și de a acționa, poate, coordonat. Până la urmă, eforturile noastre converg spre același punct, deși uneori avem nuanțe diferite. Cred că avântul pe care îl au bibliotecile creează contextul favorabil și necesitatea unei astfel de discuții.
Care sunt obiectivele pe termen mediu și lung ale Bibliotecii Prichindeilor din Diaspora?
Pe termen scurt, urmărim să descoperim formula legală cea mai potrivită pentru funcționarea Bibliotecilor Prichindeilor în diaspora și crearea oportunităților de autofinanțare a proiectelor noastre, atragerea unor parteneri care cred în puterea lecturii și care ar fi dispuși să ne finanțeze activitățile.
Am pornit toate la drum cu entuziasmul de a împărtăși cărți și de a crea comunități în jurul lor. Resursele pe care le presupune acest proiect însă cresc surprinzător odată cu dezvoltarea acestor comunități. Vorbim îndeosebi despre resurse de timp legate de promovarea cărților și gestionarea împrumuturilor pentru un număr de familii mereu în creștere și de resursele financiare pe care le presupune organizarea unor evenimente pe care le dorim deopotrivă atractive și relevante pentru cei mici. De aceea, pe termen mediu, ne propunem să găsim o modalitate de funcționare sustenabilă pentru toate părțile implicate.
Pe termen lung, ne dorim să avem o contribuție la felul în care copiii români din diaspora se raportează la rădăcinile lor românești. Ne dorim să fim nuclee pentru comunități solide, în care cei mici să își dorească să se întâlnească, să fie prieteni, să crească împreună, uniți de plăcerea poveștilor citite în limba română.
SCURTE INTERVIURI CU REPREZENTANȚII ALTOR BIBLIOTECI DIN REȚEA
ANAMARIA VITION, BIBLIOTECA PRICHINDEILOR DIN BELGIA
Cum ați decis să deschideți o Bibliotecă a Prichindeilor în orașul dumneavoastră?
Iubesc cărțile, iar de când am devenit mamă mi-am transferat pasiunea asupra celor pentru copii. Cumva, visam ca la un moment dat să fac ceva în domeniul acesta, iar emigrarea a adus și curajul, și inspirația tipice noilor începuturi. Pe urmă, am cunoscut-o pe Ana Răduleț – creatoarea primei biblioteci de prichindei, cea din Praga – care mi-a arătat modul prin care dorința mea de a lucra cu cărțile în folosul oamenilor poate fi pusă în aplicare.
Cum ajungeți la „publicul-țintă”, la părinții și copiii care ar putea fi interesați de împrumuturi?
Pe lângă activitatea din social media, pe care o distribui în grupurile de români, am organizat întâlniri de joacă și lectură, inspirată fiind de Ana Răduleț. Așa, părinții și copiii au avut ocazia de a răsfoi cărțile noastre care, în marea lor majoritate, sunt deosebite și i-au convins să înceapă să împrumute.
Care sunt cele mai împrumutate cărți din Bibliotecă?
Colecția De ce, De ce, De ce de la editura Casa. Este vorba despre o serie de cărți cu clapete, potrivite pentru copii de 2-5 ani, care ilustrează copii în diverse situații în care micuții noștri se regăsesc și din care învață tot felul de lucruri, într-un limbaj simplu și prin imagini foarte expresive.
Care au fost cele mai reușite evenimente organizate în jurul Bibliotecii de până acum?
Pentru mine, succesul unui eveniment se traduce prin calitatea interacțiunilor cu copiii. Astfel, toate întâlnirile în care am reușit să mă conectez cu ei, făcându-i să participe activ la momentul de lectură, au rămas în memoria mea că fiind un succes.
Primiți feedback de la copiii (sau poate de la părinții) care citesc cărțile din Bibliotecă? Care sunt cele mai năstrușnice impresii primite?
Primesc poze cu copii pregătiți de culcare cu cărțile împrumutate în brațe, poze cu copii adormind cu ele. Mi s-a mai întâmplat ca părinții să le returneze fără să fie văzuți de copii, pentru că micuții făcuseră o pasiune pentru una dintre cărți și s-ar fi lăsat cu scandal dacă ar fi văzut.
Sprijinul acordat de Departamentul Românilor de Pretutindeni a fost marcat și prin lansarea hubului Bibliotecii Prichindeilor din Belgia, eveniment care a avut loc la finalul lui august la Bruxelles. Ce presupune acest hub și cum s-a desfășurat evenimentul?
Hubul de la Biblioteca Neerlandofonă din Jette este un punct de distribuție și retur al cărților pentru părinții care locuiesc în Bruxelles. Având deja mai multe familii interesate să împrumute, mi-am dorit să le facilitez accesul la cărți și fără acest hub ar fi trebuit să le trimit cărțile prin poștă. Evenimentul prin care am lansat hubul a marcat și aniversarea de 1 an a bibliotecii din Belgia, și a fost cu totul special pentru că am avut-o alături de mine pe Ana Răduleț, care a venit din Praga pentru această ocazie. Pe urmă, a fost prezentă ES Doamna Ambasador Andreea Păstârnac, fapt care pentru mine a însemnat o validare din partea autorităților că eforturile noastre sunt valoroase pentru comunitatea de români. A mai venit președintele asociației de români din orașul în care locuiesc, Roemenen uit Roeselare VZW, această asociație fiind cea care mi-a facilitat accesul către comunitate în urmă cu un an. Pe scurt, acest eveniment a fost transformarea în realitate a visului din urmă cu un an, de a crea o comunitate în jurul cărților.
ANDRA BURCĂ, BIBLIOTECA PRICHINDEILOR DIN BOLOGNA
Cum ați decis să deschideți o Bibliotecă a Prichindeilor în orașul dumneavoastră?
Există idei care vin la tine fără să le cauți. Așa s-a întâmplat cu Biblioteca Prichindeilor din Bologna. În perioada de lockdown, pentru a ajuta familiile cu prichindei, am organizat câteva ateliere online de teatru și dans în care le arătam părinților câteva „trucuri” și activități creative numai bune de adaptat în spațiul de acasă. Așa m-am reîntâlnit cu Ana, fostă colegă de facultate, care locuia în Praga, mamă a doi prichindei. Ea este de fapt inițiatoarea proiectului Biblioteca Prichindeilor și tot ea m-a încurajat, un an mai târziu, să deschid o bibliotecă în Bologna, acolo unde mă mutasem recent. La acel moment, făceam voluntariat pentru copiii din comunitatea românească și aveam dificultăți în a găsi cărți potrivite. De aceea, împrumutam cărți ilustrate în limba italiană pe care le traduceam în limba română pentru ateliere. Drept urmare, propunerea Anei a venit firesc și necesar în același timp.
Cum ajungeți la „publicul-țintă”, la părinții și copiii care ar putea fi interesați de împrumuturi?
Încerc să vorbesc cât mai mult despre existența Bibliotecii. Am o pagină de Facebook și de Instagram în care postez noutățile, recenzii de carte și sfaturi utile pentru părinții care vor să crească copii cititori. Am creat materiale de promovare pe care le duc în locurile de interes pentru românii din comunitate și scriu mereu instituțiilor pentru posibile colaborări. Încerc, așa cum pot, ca lumea să afle că are oportunitatea de a împrumuta cărți minunate în limba română, gratuit, chiar în orașul lor
Care sunt cele mai împrumutate cărți din Bibliotecă?
Cărțile autorilor români au mare succes. Spre exemplu, seria Dar Motan se află printre preferatele cititorilor. În general, cărțile care au ca protagoniști animale simpatice sau ilustrații deosebite sunt cele mai îndrăgite.
Care au fost cele mai reușite evenimente organizate în jurul Bibliotecii de până acum?
Până acum, evenimentele Bibliotecii Prichindeilor din Bologna au fost organizate în parcurile și grădinile din oraș. Răspunsul familiilor a fost pozitiv, întrucât lectura în natură are multe beneficii. În plus, după atelierul de lectură cei mici rămân la joacă iar părinții au ocazia să socializeze. Până acum a fost un context potrivit pentru conceptul mai relaxat pe care îl promovăm. În viitor, am în plan să colaborez și cu biblioteci locale, diverse instituții și asociații. Mai ales că urmează să vină iarna și va fi mai dificil să ne strângem prin parcuri.
Primiți feedback de la copiii (sau poate de la părinții) care citesc cărțile din Bibliotecă? Care sunt cele mai năstrușnice impresii primite?
Faptul că toți cei care au împrumutat până acum s-au întors să împrumute și au devenit cititori constanți este pentru mine cel mai grăitor și fain feedback pe care îl puteam primi.
GABRIELA POPESCU, BIBLIOTECA PRICHIINDEILOR DIN CRACOVIA
Cum ați decis să deschideți o Bibliotecă a Prichindeilor în orașul dumneavoastră?
Am aflat despre concept de pe un grup dedicat mamelor pe o rețea de socializare, am luat legătura cu Ana si de acolo a început magia.
Cum ajungeți la „publicul-țintă”, la părinții și copiii care ar putea fi interesați de împrumuturi?
Aici, în Polonia, avem grupuri de Facebook ale românilor din diferite orașe. Ajungem la părinți prin intermediul acestor grupuri, al cunoștințelor, prietenilor și al Consulului Onorific din Cracovia, care este foarte implicat. Suntem în legătură și cu ICR Varșovia și cu Ambasada României în Polonia, ambele instituții sunt deschise în a ne promova.
Care sunt cele mai împrumutate cărți din Bibliotecă?
Sunt foarte puține cărți care nu au fost împrumutate niciodată. Având în vedere că am lansat Biblioteca în martie 2022 și copiii încă trec prin fiecare până să ajungă la preferata lor, încă nu avem cărți-hit – întreaga bibliotecă e un mare hit :).
Care au fost cele mai reușite evenimente organizate în jurul Bibliotecii de până acum?
Am legat evenimentul din luna iulie de expoziția temporară România Sălbatică, pe care am reușit să o expunem chiar în fața – mai exact, pe gardul – Bibliotecii Municipale din Cracovia. Întâlnirea din acea lună a avut ca temă natura și animalele si fost minunată.
Primiți feedback de la copiii (sau poate de la părinții) care citesc cărțile din Bibliotecă?
La întâlnirea din luna septembrie, nu a fost niciun părinte care să nu își exprime recunoștința pentru acestă inițiativă și șansa de a avea lectura în limba română atât de aproape de copiii lor, chiar dacă se află, fizic, departe de România.
Care sunt cele mai năstrușnice impresii primite?
Organizăm majoritatea evenimentelor în săli puse la dispoziție de Biblioteca Voievodală din Cracovia. La ultima întâlnire, m-am distrat copios când un băiețel le-a spus altor doi copii că se află într-un spațiu cultural și că aici se merge numai pe vârfurile picioarelor, pentru că, din cauza zgomotului, oamenii pot pierde rândul si apoi trebuie să ia de la început toată cartea :).
ALINA DOBRESCU, BIBLIOTECA PRICHINDEILOR DIN CROAȚIA
Cum ați decis să deschideți o Bibliotecă a Prichindeilor în orașul dumneavoastră?
Am participat alături de Ana de la Praga la un seminar și am găsit conceptul interesant și foarte potrivit comunității din Croația.
Cum ajungeți la „publicul-țintă”, la părinții și copiii care ar putea fi interesați de împrumuturi?
Promovare online pe pagina de Facebook și offline prin întâlniri directe, evenimente dedicate copiilor, ateliere de citit, dezbateri sau cursuri de limbă română.
Care sunt cele mai împrumutate cărți din Bibliotecă?
Cărțile de aventuri și povești pentru copii de 3-10 ani – însă în ultima perioadă și 10+. Povești fantastice.
Care au fost cele mai reușite evenimente organizate în jurul Bibliotecii de până acum?
Întâlniri de lectură, combinate cu ateliere tematice. Prezența lui Alec Blenche la evenimentul dedicat Zilei Limbii Române a fost deosebit de apreciată.
Primiți feedback de la copiii (sau poate de la părinții) care citesc cărțile din Bibliotecă? Care sunt cele mai năstrușnice impresii primite?
Da, am primit câteva fotografii și filmulețe, copiii sunt încântați că pot citi singuri în limba română.
CĂTĂLINA HANSEN, BIBLIOTECA PRICHINDEILOR DIN DANEMARCA
Cum ați decis să deschideți o Bibliotecă a Prichindeilor în orașul dumneavoastră?
Odată cu apariția primului prichindel în familie, au apărut și cărțile pentru copii în viața noastră. Cu timpul, numărul lor a crescut considerabil, iar prichindeii au rămas doar doi, așa că mi-am dorit să împart comoara noastră literară și cu alți copii. Pe lângă aceasta, mi-am dorit să creez un spațiu în care copiii români din zona noastră să se cunoască, să lege prietenii, să împartă și să crească iubirea pentru carte, astfel întărind sentimentul de apartenență și motivația de a menține limba română prezentă în viața lor, într-un mod distractiv și semnificativ.
Cum ajungeți la „publicul-țintă”, la părinții și copiii care ar putea fi interesați de împrumuturi?
De mare ajutor la început au fost rețelele de socializare. În continuare, majoritatea cititorilor spun că au auzit de noi de pe Facebook, dar încep să apară și dintre cei care au auzit de la prieteni.
Care sunt cele mai împrumutate cărți din Bibliotecă?
Enciclopediile și atlasele sunt cele mai căutate cărți în prezent, urmate îndeaproape de cărțile despre emoții.
Care au fost cele mai reușite evenimente organizate în jurul Bibliotecii de până acum?
Evenimentele noastre cresc organic și exponențial. Ultimul atelier, care a avut ca temă spațiul cosmic, a adunat aproximativ 25 de copii și cel puțin tot atâția părinți. Am citit, am vizionat un film educativ despre lună, am construit rachete bidimensionale și am pictat planete. Copiii au fost atenți, implicați, curioși și concentrați, semn clar că tema aleasă a fost de mare interes pentru ei.
Primiți feedback de la copiii (sau poate de la părinții) care citesc cărțile din Bibliotecă? Care sunt cele mai năstrușnice impresii primite?
Fiind abia la început, feedbackul general este extraordinar de pozitiv cu privire la inițiativă. Oamenii vor să ne susțină și să ne ajute. După ultimul eveniment, am fost întrebată de către o fetiță când va fi următorul, reacția fiind de mare dezamăgire că ne vedem doar o dată pe lună.
ANDREEA DERLA, BIBLIOTECA PRICHINDEILOR DIN HELSINKI
Cum ați decis să deschideți o Bibliotecă a Prichindeilor în orașul dumneavoastră?
Am aflat de la Ana despre bibliotecă si mi s-a părut un proiect din care clar mi-ar plăcea sa fac parte. Eram abia mutați in Helsinki, cu 2 copii mici si cu puțin peste 100 de cărți pe care am vrut să le pun la dispoziția și altor copii.
Cum ajungeți la „publicul-țintă”, la părinții și copiii care ar putea fi interesați de împrumuturi?
Prin pagina de Facebook, prin postări în grupurile de români din Finlanda, iar în curând voi plasa afișe cu biblioteca în locuri-cheie frecventate de români (magazine, biserică, ambasadă, etc).
Care sunt cele mai împrumutate cărți din Bibliotecă?
Cele publicate recent, pentru că acestea au, de obicei, și un mesaj transmis mai blând.
Care au fost cele mai reușite evenimente organizate în jurul Bibliotecii de până acum?
Până acum au avut loc două evenimente, unul cu copii la un loc de joacă, afară, unde copiii s-au jucat, am citit împreună și s-a socializat, și un eveniment la Ambasada României din Finlanda cu ocazia zilei Limbii Române, unde au participat doar adulți – scopul a fost acela de a face biblioteca cunoscută cât mai multor părinți.
Primiți feedback de la copiii (sau poate de la părinții) care citesc cărțile din Bibliotecă? Care sunt cele mai năstrușnice impresii primite?
Da, primim feedback de la părinți în general. Cel mai năstrușnic, dacă îl pot numi așa, a fost când am trimis o poză unei mămici cu cărțile pregătite pentru a fi împrumutate, iar ea mi-a răspuns că e atât de bucuroasă, de parcă aceste cărți ar fi pentru ea, nu pentru copii. M-a bucurat că pot aduce bucurie în viețile oamenilor prin intermediul cărților.
[Fotografiile fac parte din arhivele personale ale Anei Răduleț și ale colegelor ei.]
