„̶ N-o să schimbăm noi lumea acum.
̶ Ei nu!”
În acest ton optimist s-a încheiat prima ediție a „Beyond Words. Arta traducerii în mișcare”, dedicată proiectului România, țară invitată de onoare la Târgul de carte de la Cairo 2026. Desfășurată pe 26 februarie 2026 la Muzeul Național al Literaturii Române, întâlnirea i-a avut ca invitați pe E.S. Doamna Olivia Toderean, Ambasadoarea României în Republica Arabă Egipt (online), pe Ioan Matei, directorul Direcției de Cultură Scrisă și Patrimoniu din cadrul Ministerului Culturii, pe Alexandru Popescu, expert cultural la Ministerul Culturii, pe Mihai Mitrică, directorul executiv al Asociației Editorilor din România, și pe o parte dintre scriitorii și editorii prezenți la Cairo, fiind moderată de Oana Boca Stănescu. Alături de aceștia, s-au aflat numeroși profesioniști ai industriei de carte.
După cuvântul de deschidere, E.S. Doamna Ambasadoare a prezentat ecourile pe care buna desfășurare a prezenței românești la târgul de la Cairo le-a avut, dar a insistat și pe aspectele care ar fi putut fi îmbunătățite, servind astfel și ca recomandări pentru viitoarele proiecte de „România – țară invitată”. „Târgul a fost un succes enorm pentru România”, a punctat Excelența Sa, evenimentele gândite în jurul scriitorilor și cărților românești prezente la Cairo au fost prezente pe principalele canale media locale, iar echipa de organizare a primit mulțumirile publice ale Ministrului Culturii din Egipt. Cei doi piloni ai bunei desfășurări au fost, a spus Ambasadoarea, voința la nivel decizional și expertiza nivelului execuțional, reușind astfel să depășească filosofii de tipul „nu se poate” și „nu avem bani”.
Cu toate acestea, proiectul România, țară invitată de onoare la Târgul de carte de la Cairo 2026 ar fi avut loc de îmbunătățiri, E.S. Doamna Olivia Toderean prezentând o serie de „lecții învățate”, reflecții post-eveniment:
- Corelarea bugetului cu planurile, pentru o mai eficientă prioritizare și alocare a resurselor – cu riscul reducerii participărilor României la târgurile de carte internaționale;
- Anunțarea din timp a marilor proiecte internaționale, pentru ca instituțiile organizatoare să poată aloca din timp bugete;
- În cazul viitoarelor proiecte de „România – țară invitată”, lansarea unor programe-pilot de traduceri în limba respectivă, publicarea cărților în tiraje limitate și distribuirea lor gratuită către profesioniștii din țara-gazdă; „cultura fiind un bun public”, programul ar trebui susținut de instituțiile publice;
- Nominalizarea unui „comisar” care să faciliteze colaborările internaționale și interne în vederea organizării proiectelor asemănătoare;
- Colaborarea instituțiilor românești;
- Anunțarea din timp a marilor evenimente internaționale către toate editurile românești în vederea posibilului lor ajutor în organizare;
- Planificarea din timp a evenimentelor, stabilirea motto-ului, a conceptului grafic și a listei de invitați (cu cel puțin un an înainte);
- Atragerea sponsorilor;
- Lansarea unor rezidențe pentru scriitori și universitari români la Cairo, pentru stabilirea și consolidarea conexiunilor cu profesioniștii egipteni;
- Lansarea unor rezidențe de traduceri din limba română în limba arabă.
Următoarele intervenții le-au aparținut reprezentanților Ministerului Culturii, principalul organizator al prezenței românești la Târgul de carte de la Cairo. Ioan Matei a punctat faptul că reușita de la Cairo s-a bazat pe un buget minimal și pe efortul unui număr mic de oameni din Minister, la bază stând, și de data aceasta, devotamentul acestora, relațiile personale și mai puțin pârghiile instituționale efective. De asemenea, a adăugat că aceasta este starea de fapt de foarte mulți ani, toate participările României la târgurile internaționale de carte realizându-se cu succes în ciuda piedicilor legislative și financiare.
Alexandru Popescu a completat, menționând mefiența aparatului instituțional din Minister față de prezența României la târgurile internaționale, ceea ce duce la limitări de buget și de implicare. „Noi luptăm din pasiune și din dorința utopică de a face ceva împotriva acestei lipse de voință instituțională”, a spus acesta.
La întrebarea ridicată de Oana Boca Stănescu, „cum construim un ecosistem în care lucrurile chiar să funcționeze”, Eli Bădică, editoare și coordonatoare a imprintului de literatură română n’autor al editurii Nemira, a răspuns „prin oameni”, considerând că eforturile alăturate ale profesioniștilor pot face lobby și pot pune presiuni pe instituții. Eli a vorbit și despre experiența ei de la Cairo, menționând că s-a întâlnit cu unii editori egipteni dornici să publice literatură română, dar care se împiedică de lipsa traducătorilor literari din română în arabă.
Ideea a fost preluată și de scriitorul Radu Vancu, și el participant la târgul de carte de la Cairo, care a punctat și faptul că România se află în cel mai bun moment al istoriei exportului de literatură de până acum. Asta chiar în ciuda subfinanțării culturii (Ministerul Culturii a avut alocat un buget de 0.07% din PIB). „Le-am obișnuit pe autorități să facem miracole”, a spus el. De asemenea, a lăudat buna desfășurare a evenimetelor de la Cairo, implicarea presei egiptene (inclusiv interviuri la televiziunea publică), remarcând că, deși s-au bazat pe resurse financiare puține, echipele organizatorice au făcut totul fără cusur (idee susținută ulterior și de Mihaela Coșescu, scriitoare de literatură pentru copii, prezentă la Cairo). Radu Vancu a conchis amintind de importanța formării de traducători din limba română în limbile periferice și semiperiferice și de programele de rezidență de la Mogoșoaia, inițiate de fosta echipă Patapievici de la ICR.
Bogdan-Alexandru Stănescu, scriitor și coordonator al imprintului Anansi din cadrul Grupului Editorial Trei, a adus în discuție o idee esențială a procesului de traducere a literaturii române, de multe ori omisă în discursurile generale: pentru a putea atrage atenția unui editor străin, un scriitor român trebuie să convingă în primul rând publicul local; pentru că un editor caută, într-adevăr, cărți foarte bune, dar are nevoie și să poată face o previziune financiară legată de o carte sau alta. Cărțile trebuie să se vândă pentru a justifica investițiile. De asemenea, a menționat că traducerea unui scriitor român crește șansele celorlalți autori de a intra în atenția editorilor străini.
După intervenția Mihaelei Danga, coordonatoare de proiecte la Colegiul Noua Europă, despre programul „TANDEM – Autor cu Traducător, Traducător cu Autor”, dedicat scriitorilor și traducătorilor din țările aflate în regiunea Mării Negre, Mihai Mitrică, directorul executiv AER și coordonatorul Bookfest, a vorbit despre cum funcționează sistemul unui invitat de onoare la un salon de carte internațional, menționând că se iau mereu în considerare fondul de traduceri din țara respectivă și posibilitatea instituțiilor acesteia de a investi în evenimentele create. În final, a punctat faptul că lucrurile la nivel profesionist nu ar trebui să se facă doar cu oameni pasionați, ci și cu susținere instituțională și financiară.
Organizate de Headsome Communication în parteneriat cu Asociația Editorilor din România, Muzeul Național al Literaturii Române, Observator Cultural, Radio România Cultural și Book Industry, întâlnirile „Beyond Words. Arta traducerii în mișcare” își propun să aducă împreună profesioniști din industria de carte pentru a discuta și a găsi metode funcționale de lucru în vederea eficientizării exportului de literatură română contemporană. Următoare ediție va avea loc în martie 2026, concentrându-se pe politicile de traducere și export cultural.
